Salarii mai mari sau șomaj mai mic?

Asta-i dilema cu care se confruntă guvernanții noștri. Aparent, nu se poate și cu salariul mărit și cu sufletu-n Rai. 🙂 

Majorarea salariului minim pe economie înritmul prevăzut în noul program de guvernare, la 2.000 lei în2018 și la 2.400 lei în 2020, după alte 12 majorări în ultimii opt ani, va crește șomajul în rândul tinerilor, va descuraja antreprenoriatul și va accentua polarizarea între firmele mici și cele mari, arată un studiu de impact realizat de Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și lector al Institutului Bancar Român (IBR). Este al doilea studiu de impact al măsurilor fiscale din noul program de guvernare al coaliției PSD-ALDE realizat de Iancu Guda, după cel privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri în locul celui pe profit. Nici guvernul, nici PSD și nici autorii programului de guvernare nu au făcut public niciun fel de studiu de impact al măsurilor propuse.

Studiul de impact pornește de la o analiză a poverii cheltuielilor salariale pentru companii, pe baza ultimelor situații financiare disponibile, scrie News.ro. Pentru 2015, cheltuielile cu salariile reprezentau, în medie, 11% din cheltuielile totale ale companiilor, însă există diferențe majore între dimensiunile companiilor. Pentru firmele cu afaceri de cel mult 100.000 euro pe an, salariile reprezintă 21% din cheltuielile totale, în timp ce pentru marile companii, cu afaceri de peste 100 milioane euro, povara salariilor este de doar 8% din cheltuielile totale, arată studiul.

În plus, în cinci mari sectoare-cheie ale economiei românești, salariile depășesc 20% din costuri: alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (39%), industria textilă (29%), IT (28%), salubritate (22%) și transporturi (21%). Dintre acestea, doar în IT majorările salariale au fost generate de un exces de cerere, în celelalte sectoare fiind înregistrate costuri mai mari mai ales ca urmare a creșterii salariului minim. În 2008, salariul minim reprezenta 27% din salariul mediu, însă ponderea a ajuns la 43% în 2016 și va urca la 63% în 2020, dacă se aplică majorările propuse în programul de guvernare.

Majorarea poate avea efecte grave asupra multor firme. “Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor, prin creșterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creștere, poate duce la dificultăți financiare sau chiar întreruperea activității. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este sectorul fabricării produselor textile, care înregistrează în ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numărul firmelor active”, arată studiul de impact realizat de Iancu Guda. În plus, măsura ar avea și alte efecte grave, mai ales asupra celor care trebuie să intre pe piața muncii.

“Creșterea șomajului în rândul tinerilor, în condițiile în care aceștia reprezintă segmentul cu experiența cea mai redusă din forța de muncă. Conform cifrelor Eurostat (…), deși rata generală a șomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE (și aproape de șomajul natural în marile orașe), situatția arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%”, arată studiul. Alte efecte nocive ar fi accentuarea polarizării și creșterea diferențelor dintre companiile mici și cele medii sau mari și descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci când există impredictibilitate cu privire la evoluția viitoare a cadrului fiscal și altor cheltuieli, mai arată studiul de impact.

Măsura majorării accelerate a salariului minim poate avea efecte pozitive doar într-un anumită conjunctură greu de realizat, menționează studiul. “Din păcate, realitate ultimilor zece ani ne indică lipsa fundamentelor structurale care să susțină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung (creșterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producției interne, fundamentată pe un management financiar solid). În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt, care vor persista în dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung”, a declarat Iancu Guda, autorul studiului. În programul de guvernare din ianuarie, PSD primitea creșterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.450 lei (322 euro) în 2017 (măsură aplicată de la 1 februarie) și apoi la 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 și 1.750 lei (389 euro) în 2020. În noul program de guvernare, creșterea este accelerată semnificativ, iar PSD propune salariu minim diferențiat, mai mare cu 15-25% pentru studii superioare.

“Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020”, arată noul program de guvernare. Vineri, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a declarat că salariul minim diferențiat pentru studii superioare este o măsură comică, menită să salveze universitățile private.

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Advertisements